Search
Menu
Click for Romania Travel Guide

Haine tradiționale romanești

Folk dance in Romania with traditional clothes

Un ghid cultural al hainelor tradiționale românești purtate cu mândrie la serbări speciale, dansuri populare și evenimente tradiționale. Iată ce trebuie să știți:

Alături de celelalte elemente care constituie arta populară, elementele de îmbrăcăminte tradițională românească au evoluat în strânsă legătură cu gradul de dezvoltare al satului românesc, de la simple piese de îmbrăcăminte la adevărate bijuterii vestimentare de foarte bună calitate, bogat ornamentate și de o frumusețe extraordinară.

Purtate altădată zi de zi, acum, hainele tradiționale românești sau portul românesc sunt costume populare purtate de români în timpul evenimentelor speciale (nunți și alte festivități ale comunității) și sărbătorilor naționale.

La început, hainele se făceau din piele și țesături obținute din ce se producea în gospodărie: cânepă, in, bumbac, borangic, lână, piele de animale. Se vopseau în culori vegetale, obținute de către fiecare sătean, în ograda proprie.

Diferită de la o zonă la alta, îmbrăcămintea tradițională românească poate fi clasificată în funcție de cele șapte regiuni istorice: Maramureș, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana.

Romanian Traditions Folk Figurines

Dar chiar și în cadrul regiunilor există foarte multe zone cu specific diferit al tradițiilor. Din punct de vedere al pieselor componente, costumul popular nu s-a schimbat prea mult, în timp.

Femeile purtau cămașă (ie), poală, catrință, brâu, opinci.

Portul bărbătesc era simplu, sobru și cuprindea: cămașă, brâu, ițari, opinci sau cizma.

În sezonul rece, atât femeia cât și bărbatul purtau pieptare și cojoace, peste care se îmbrăcau haine mai groase, numite sumane.

Desigur, în epoca modernă, nu se mai poartă îmbrăcăminte tradițională în mod curent, dar putem constata că piese de haine tradiționale sunt combinate cu haine moderne. Designeri celebri au integrat elemente inspirate de hainele tradiționale românești în liniile lor de modă sau chiar au prezentat colecții întregi. Yves Saint Laurent inspirat de picturile lui Matisse, Valentino, Jean Paul Gaultier, Tom Ford, Isabel Marant, sunt câțiva dintre aceștia.

Vedete ca Adele, Kate Moss, Anne Hathaway, au purtat și ele haine românești și s-au bucurat de minunata ie romanească. Aceasta devine din ce în ce mai populară în rândul româncelor de la oraș, deoarece se poartă lejer cu blugi, pantaloni sau fuste.

În acest articol, vom explora unele dintre cele mai interesante haine tradiționale românești, originea lor și modul în care sunt utilizate în România de azi.

M-am născut în România și sunt interesată de tradițiile și obiceiurile românești.

O scurtă istorie a hainelor tradiționale românești

Primele mențiuni despre hainele românești își găsesc rădăcinile în părți ale Traciei, în ținuturile daco-geților. Portul geto-dac s-a perpetuat peste veacuri, în unele zone constatâdu-se o asemănare majoră cu haine românești actuale, în special în zona montană. Asemănările dintre îmbrăcămintea geto-dacilor reprezentați în basoreliefurile de pe Columna lui Traian și Monumentul de la Adamclisi și cea a țăranilor români, este izbitoare.

Bărbaţii daci purtau pantaloni (cioareci) de două feluri: mai largi sau mai strâmți pe picior, în genul iţarilor. Cămașa, despicată în părţi, o purtau pe deasupra cioarecilor, încingându-se cu un brâu lat. În acele reprezentații, cămașa cu mâneci lungi era strânsă la mijloc și crestată la poale pe ambele părți, ițarii și opincile acopereau picioarele, iar sarica atârna pe umeri.

Femeile dace purtau o cămașa încrețita, cu mâneci scurte, o fustă, iar pe cap aveau văluri similare maramelor româncelor. Pe Columna lui Traian, ele sunt înfățișate purtând, uneori, și o manta lungă.

Atât bărbaţii, cât și femeile, purtau în picioare călțuni de pâslă sau opinci de piele.

Este binecunoscută povestea lui Badea Cârțan, țaranul din zona Făgărașului, care la sfârșitul sec. al XIX-lea a străbătut pe jos drumul până la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian. Odată ajuns, seara, obosit de drum, s-a așezat la baza Columnei și a adormit. Dimineața următoare era privit cu uimire, dar și cu admirație de către cetățenii Romei.

Presa italiană titra: „Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. A fost primit cu prietenie și simpatie în diverse medii din Roma.

Cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc datează din evul mediu și apare în Cronica Pictată de la Viena din 1358 care descrie bătălia de la Posada, între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, şi voievodul muntean Basarab I. În acele imagini se observă portul autentic al bărbaţilor. Au cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din piele de oaie pe cap. Costumul popular nu are ornamente, este simplu.

În România modernă, hainele tradiționale sunt rareori purtate în fiecare zi. Ele sunt folosite mai ales în ceremonii și evenimente naționale. În mediul rural, în diverse zone, continuă să se poarte o variantă mai simplă a rochiei românești cu motive naționale. În orașele mai mari, elementele din îmbrăcămintea tradițională sunt combinate cu articolele moderne.

Hainele tradiționale românești constituie, alături de alte mărturii materiale, dovezi ale continuității românilor în spațiul locuit odinioară de către geto-daci.

Romanians in traditional Romanian clothes wearing masks

Ia - Bluza Romanească

Ia, cămaşa tradiţională românească, piesa de bază a costumului popular feminin nu este doar un obiect de îmbrăcăminte tradițională, ci este un simbol. De la cămașa simplă purtată de femeia geto-dacă și până în ziua de azi, a devenit un element vestimentar extraordinar de frumos, rafinat, sofisticat.

Realizată din materialele alese cu atenție, locul fiecărui model decorativ era foarte bine definit. În funcție de statutul social, de vârstă, zona, se alegeau ornamentele, culorile şi materialele pentru ii.

Fetele nemăritate purtau culori vesele, aprinse, iile evidenţiindu-le puritatea, tinereţea şi frumuseţea.

Femeile măritate purtau ii cusute în culori neutre, acestea reprezentând împlinire și statornicie.

Bătrânele au adoptat culorile neutre, mai ales după ce multe au rămas văduve în timpul războaielor.

Ia a fost purtată de femeile din toate structurile societății noastre, de la țărănci, până la Reginele României care purtau ii cusute cu fir auriu. De multe ori, doamnele de la curtea regală, încurajate de Regine, purtau haine tradiționale.

Chiar dacă prin complexitatea broderiilor, bogația culorilor, diversitatea croielii, iile sunt într-o mare varietate specifică zonei de proveniență, toate transmit povestea satului românesc, în toată splendoarea lui. Credință, iubire, armonie cu natura, frumusețe, toate acestea sunt simbolizate pe ie într-o arta magică.

Există un cod de decor din trei părți pentru ia românească: broderia brațului, un singur rând orizontal pe mânecă, dungi diagonale sub axilă și umăr. Ceea ce este și mai frumos și mai interesant la ie este că fiecare cămașă își spune povestea prin formă și culoare, croială și simboluri. Un ochi antrenat ar putea spune din ce regiune provine ia, doar privind simbolurile și culorile.

A set of traditional Romanian blouses called Ie - perfect for an authentic Romanian souvenir

Fota

Fota, catrința sau vâlnic este o țesătură frumoasă, dreptunghiulară, cu ornamente mai simple sau mai complexe, din material de lână sau un amestec de lână și bumbac. Aceasta este o piesă de îmbrăcăminte tradițională superb ornamentată care acoperă poalele, prin înfașurare.

Dacă este formată din două segmente, față-spate, se numește zadie, opreg, zavelcă.

In Moldova, fota se face din cânepa sau in, cu decor roșu, are deseori imprimeuri florale și este întotdeauna închisa la culoare.

Unele decorațiuni includeau dungi verticale, deși ornamentele devin din ce în ce mai elaborate cu cât mergi mai spre sud.

În regiunea Munteniei, fota conține broderii țesute, cu forme geometrice. În unele zone din Muntenia fota este din mătase cu decor din fir de aur sau argint.

Fota din Oltenia este formată dintr-o singură bucată, în formă dreptunghiulară, care este încrețita, pe un cordon. Pe deasupra, fotele sunt strânse pe linia de talie cu un brâu lat de lână, ţesut în dungi aşezate în linii verticale şi în mai multe culori. Fotele sunt decorate cu diferite chenare așezate în lungime sau în lățime.

Marama

O altă piesă vestimentară tradițională în portul românesc este marama, vălul din pânză fină folosit pentru împodobirea capului de către femei. Aceasta a simbolizat întotdeauna un rol social pentru femei, deoarece numai femeile căsătorite ar putea purta una. E treaba nașei să pună basma sau maramă pe capul miresei. Marama se poartă mai ales în sudul României, sudul Moldovei și sudul Transilvaniei.

În Oltenia, portul popular feminin este completat cu marame fine purtate pe cap, care sunt ţesute din borangic subţire şi sunt decorate cu motive lucrate cu fire mai groase în aceeași culoare. Regina Maria îndrăgea acest obiect vestimentar de îmbrăcăminte tradițională, încât îl purta aproape în orice împrejurare.

Decorative Romanian head scarf on an old Romanian lady

Ițari

Ițarii se poartă de obicei în regiunea Moldovei și sunt pantaloni lungi, strâmți, confecționați din țesătură de lână sau bumbac. În trecut, fiind şi înguști se încreţeau pe picior de la gleznă până la genunchi. Se spunea ,,Cu cât erau mai creți ițarii, cu atât era luxul mai mare”. Ițari de acest fel purtau numai tinerii. Se purtau și vara şi iarna.

Cioareci

Cioareci este denumirea pentru pantaloni bărbătești fără buzunare, albi, din stofă de lână, dimie sau postav. Spre diferență de ițari, cioarecii sunt pantaloni drepți, mai largi, nu foarte strâmți pe picior. În regiunea Banatului, denumirea de cioareci mai este dată și unor ciorapi de pânză sau postav purtați de femei în lunile de iarnă. În Sud și Moldova, cioarecii se poartă peste cizme sau pantofi, în timp ce, în Transilvania sunt purtați în cizmă.

Opinci

Opincile sunt un tip de încălțăminte confecționate din bucăți de piele. Există dovezi că aceste elemente tradiționale românești datează dinainte de anul 2500 î.Hr., geto-dacii prezentați pe Columnă fiind încălțați cu opinci. Pielea folosită pentru confecționarea lor era de vită, porc, vânat. Aceasta era strânsă pe picior cu ajutorul unor șireturi tot din piele (nojițe). Erau purtate de toți membrii familiei.

Astăzi, în România, sunt cumpărate, mai ales, ca suveniruri, dar sunt încă purtate la festivități populare și la evenimente naționale ca încalțaminte, împreună cu îmbrăcăminte tradițională.

Folk dance in Romania with traditional clothes

Pieptar

Pieptarul este o vestă din piele de oaie, brodată, purtată fie deschisă, fie închisă. Unele pieptare au blană de oaie pe interior pentru a se menține caldura și confortul în timpul iernii.

Confecționate de cojocarul satului, era un produs destul de scump, care pe lângă utilitate, simboliza și bunăstarea purtătorului. Realizate cu multă ingeniozitate, pieptarele, alături de celelalte haine tradiționale, au atins un nivel artistic de un înalt rafinament.

Datorită acestui fapt, în ziua de azi, constatăm că și pieptarul, ca și alte haine tradiționale, este copiat de către mari case de modă, uneori fără a se preciza sursa de inspirație ca fiind îmbrăcăminte tradițională românească, cum a fost cazul brandului Figue, care a copiat forma și materialele pieptarului tradițional din Năsăud, reproducând inclusiv parte din broderiile și culorile modelului original, dar specificând că este de inspirație gypsy.

Cămaşa

Realizată din pânză de cânepă, in sau bumbac, cămașa (ia bărbătească) a avut, ca și în cazul iei pentru femeie, pe lângă utilitatea de zi cu zi și o însemnătate socială. Până la adolescență, se purta un tip de camașă, schimbându-și modelul în funcție de diverse etape ale vieții și de evenimentele sociale ale comunității.

Croită în primul rând ca un accesoriu cât mai lejer, pentru a permite bărbatului să lucreze fără niciun deranj, a devenit în timp, un frumos element vestimentar purtat cu multă mândrie.

Cămașa era lungă, până la genunchi „încinsă” la mijloc cu un brâu, purtată peste cioareci sau ițari.

Fie că se numea cămeșoi, cămașă rumânească, cămașă bătrânească, camașa bănățeană, purtată la câmp sau la sărbătoare, cămașa tradițională bărbătească a fost totdeauna un veșmânt purtat cu mândrie de către țăranul român și nu numai. Varietatea modelelor broderiilor, croiului, culorilor, respectă specificul fiecarei zone și categorii sociale, la fel ca în cazul iei pentru femei.

Authentic Romanian woman wearing a traditional Romanian blouse

Suman

Sumanul este haină țărănească lungă sau mai scurtă, confectionată din lână, pănura, postav. Denumirea provine din cuvântul rusesc „sukman”. În zona de sud a Romaniei poartă denumirea de ipingea. Este obiect vestimentar purtat de ambele sexe. Sumanul a fost confecționat diferit calitativ, în funcție de utilitate, fiind haină purtată zilnic sau în zile de sărbătoare. În prezent, se realizează într-o mare varietate de forme.

Dacă la început sumanele tradiționale erau croite drept, ulterior croiala a devenit evazată, cu clini.

Pentru decorare se folosește aplicarea de șireturi colorate, mai rar broderii, care au și rol practic, de întăritură a tivurilor.

De la haina de iarnă purtată de tărani la produsul de purtat de Regina Maria a României și copiat de către mari creatori de modă, și sumanul este expresia artei desăvârșite și rafinate la care a ajuns realizarea de haine tradiționale românești.

Puteți găsi suman ca piese vestimentare extrem de râvnite, toate lucrate manual și decorate foarte frumos.

Pălării românești

Pălăria și căciula, accesoriile de sezon ale costumului popular românesc, au, de asemenea, utilitatea și simbolistica lor. Confecționate din blană de miel, lână împletită, pâslă sau paie, ca protecție contra intemperiilor sau indicator al statutului social, au povestea lor și însemnătatea lor.

Pălariile de paie sau pâslă se purtau pe timp călduros. Cele de pâslă erau lucrate în atelierele sașilor din Transilvania și comercializate în toată România, realizate în diverse forme:

  • cu borul ridicat și calota sus dreaptă - se purta în Bihor, Arad, Banat, Hunedoara, Bucovina;
  • cu borul mare, întins și calotă mică, rotundă - se purta în Ținutul Năsăudului și al Lăpușului, Mărginimea Sibiului.
  • cu borul mare – se purta în Moldova;
  • rotundă cu borul puțin ridicat și calota rotunjită – se purta în Oltenia;

Menționez aici pălăriile purtate de tinerii din ținutul Nasăudului, împodobite cu margele și pene de păun.

Pălăria de paie, cu boruri largi, se confecționa în gospodărie și ateliere și se purta de femei și bărbați la muncile câmpului pentru a se proteja de soare. A fost accesorizată la hainele tradiționale, de exemplu clopul din Țara Oașului, pălăria cu bor în Oltenia, Moldova, zona Pădurenilor.

Există trei tipuri de căciulă în România:

  • căciulă înaltă țuguiată- purtată în Munții Apuseni, Țara Hațegului, Hunedoarei, Câmpia Dunării, Dobrogea;
  • caciulă rotundă, joasă - purtată în Maramureș;
  • căciulă mocănească – caciulă cilindrică de blană cu vârful mai mare decât baza. Aceasta este purtată de păstorii de pe ambele laturi ale Carpaților Meridionali, Maramureș și, de asemenea, în Câmpia Bărăganului și Dobrogea.

The week of the lunatics in Romania - a special ritual and tradition held in Spring

Tezaurul de haine tradiționale și importanța sa culturală continuă să aibă un rol foarte important în România zilelor noastre. În ultimii ani, se constată un interes crescut pentru îmbrăcăminte tradițională nu numai printre iubitorii de tradiții și folclor de la noi, dar și printre românii iubitori de frumos, rafinament, artă.

Creatori de modă români sunt deseori inspirați de haine tradiționale românești: Izabela Măndoiu, Ingrid Vlasov, Andra Clitan, Adrian Oianu, Dorin Negrău, Valentina Vidrașcu.

Cel mai bun mod de a le vedea în cadrul natural este să vizitezi, fie minunatul Muzeu al satului, din București, fie să călătorești prin țară în diferite regiuni în timpul sărbătorilor naționale.

O mențiune specială merită Muzeul „Astra” din Sibiu, cea mai importantă instituție etnomuzeală din România, înființat în 1861.

Poziționat în centrul României, accesibil din orice zonă a țarii și chiar din străinătate prin intermediul aeroportului, acest tărâm magic îți va oferi o experiență de neuitat purtându-te prin viața satului românesc.

Ți-am oferit câteva informații generale despre haine tradiționale românești, fără a cuprinde tot portul popular, deoarece detaliile ar fi acoperit foarte multe pagini pentru fiecare element în parte. Dar sper că deja, citind aceste rânduri, ai fost cuprins de frumusețea inegalabilă a creației populare românești și te vei bucura de măiestria și înaltul rafinament la care au putut ajunge creatorii populari anonimi, fără studii sofisticate de design, dar adevărați magicieni, copiați de către mai mari case de modă ale lumii.

What do you think?

Did you like this article? Do you have any questions or suggestions? Leave a comment below.

Your Comment